Apoi, ne vom uita

Intr-o zi am sa te iubesc, asa cum am visat, in prima iarna, pe cand ma rugam de zapada sa acopere urmele verii trecute si sa-mi racoreasca zbaterea. Asa cum am cazut, in gand, in Cetatile Ponorului, prima data cand am plans de frumusete si lipsa de dor. Asa cum, prin stuf si papura, intre un ochi de apa si un card de gaste salbatice mirosind a peste vanat in Ukraina, am uitat sa inot printre dorinte si m-am lasat, de atunci, purtat de curenti. La fel cum prin focul care-mi brazda chipul am zarit prima rebela pe care apoi am rapit-o grupului si am strans-o in brate, in maini ce aveau sa fie chinuite de tepi si ploaie lunecoasa de vara. Asa cum am dorit sa fiu al tau, pana mi-ai spus "o sa plec". Pana cand dorl de mine ti se va scurge, printre ploape inchise, arzandu-ti mainile in care, vei crede, trebuia sa-mi fie culcus cand ma doare. Intr-o zi am sa te iubesc. Doar atunci. Apoi, ne vom uita.
SHARE

Felix Cuceanu

    Blogger Comment
    Facebook Comment

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Adauga comentariu